iar noi suntem gata să mergem,
să ne amintim,
să vorbim.

dar
suntem întrerupți,

știința râde de noi:
voi, poeții, încă credeți că stelele stau nemișcate și poartă coronițe de flori,
pe când
toate acestea dovedesc că sunteți prea departe de ele.


poeții: de fapt, toate acestea ne spun că voi sunteți prea aproape de ele,
și dacă-aveți atâta-ncredere în liniștea distanței
atunci
de ce nu renunțați la neliniștea stelară?

crezul vostru nu le va frânge inimile, stelele se mișcă,
și nu se mișcă,
sunt departe și nu sunt departe,
ca și infinitul
când devine finit fără să-și piardă infinitatea

stelele stau nemișcate și poartă coronițe de flori