Ninge negru pe orașe chircite și amare
Bolnavii din ele rânjesc scurși în izolare
Arme cresc din pământ, nu arbori sau flori,
Au petale și dinți care-omoară culori

Hălci din pământul nostru, piatră și glod
Aruncate lupilor, mâncători de sud și nord
Șuieră seceta în ochi de delfini murdari
Mările cad în cer și delirează-n marinari

Am stins luminile în cearcăn și atom
Apropie-mi Doamne, Luna, s-o dorm.
Un Soare să cânt. Cum să iubesc un Pământ?
Aici, nici Tu nu mai ești Cel veșnic și sfânt

Se sufocă iubirile, urlă orbii-n oase
Noi mai ucidem o frunză și râdem în case
Fumegă pământul, arde vița de vie -
Mor și bețiile, ce ultimă trezie