am stat și am privit sub soarele roșu
realitatea se descompunea încet
ca și cum ar fi fost din sânge fierbinte
de femeie domestică de curte plecând
șambelanul își luase toate darurile
în chip melancolic pizzicato
nu putea fi vremea despărțirilor siropoase
exact în răsăritul
a priori
prin care fusese învins corul sicofanților
la umbra căruia ne tolăniserăm pe nisipul saharian din orașul fără nume
istoriseam numai vieți ale împăraților zâmbind printre războaie&
melosul se mutase în intervalul de geniu al celor mânau turma de bizoni albi
doar cu amuleta copilăriei
nisipurile erau foarte reci
datorită șenilele tancurilor scormonind mesopotamia
între tigru și eufrat
nu aveau amprentă la solul mântuirii
colin powell fusese decorat după ce
w.
mințise cu adevărat
nu e loc în paradoxul acesta
cnn
în primul rând
dorise să scriu un poem despre arta războiului
de dinainte de șhun tzî
mi-am zis
în acest oraș nu mai trăiește nimeni
nimeni nu știe
NICI MĂCAR NUMELE ORAȘULUI
pe invizibile acoperișuri de tablă
nu mai ploua decât cu apă grea
o,4
amplitudinea pe care o presupunea
deșertul dintre om &om
om &fiară îmblânzită de mică
probabil o pisică siameză cu ochii verzi
ca și cum ar fi sfidat tigrul la intrarea -n
învolburatele ape ale sufletului
pășind ferm cu mignoni arhitecți din kuala lumpur
spre noi frontiere
- mereu am vrut să vizionez gratuit
w.
sub imperiul catapultat al ideilor
oliver stone știe & înțelege
felul în care
ȘOAPTE se răstesc
dinspre începuturi spre o veșnic nouă înfrângere
,,fiecare zi
spunea emil em. cioran
ne e o înfrângere”
mărturisesc nu am înțeles la-nceput cnn-ul
de ce mi se dăduse o temă atât de grea
eu
după șhun- tzî
,,fiindcă aceasta ne e în esență istoria lumii “
a lumii voastre
aș fi vrut să spun
1982
mă aflam în tabăra de pionieri de la pucioasa
eu & m.
fiindcă ni se alcătuise program de somn
după atâta știință cultură & civilizație
nimeni nu mai putea să adoarmă
pionieri din toate țările nu dormiți
după masa de prânz
coreea de n
vietnamul
china
urss să apere de somn cuba
ora 16
porneam la descoperit pietre din mezozoic
polonezii ne furau pasta de dinți ,,cristal”
pe care o recuperam în bulgară
pe invizibile acoperișuri de tablă
pe reci nisipuri
numele orașului
pe invizibile acoperișuri de tablă
să fi fost uruk
să nu fi fost uruk
și eu și tu
w.
nu prea credem
&nici mușcătura din chemarea străbunilor
însângerată alaska
în zori sîngerii
porni spre ahabi fără număr
iubitele lor
illo tempore