Luna își revarsă recele opal
Pe nesomnul vânăt al privirii.
Coapse lungi lovesc cu pas letal
Zbaterea în tâmplă a închipuirii.

Sâni apar sub nouri zdrențuiți
Tresăltând în trap de amazoană
Armăsar furat dintre cei mai iuți
Duce un vis cu chip ca din icoană.

Cum aș sfâșia cu mâna de ascet
Țesătura rară de pe un umăr dalb!
Să alung din cord cronicul regret
Cu amor carnal pe cearșaful alb.

Pântec arcuit, al Venerei freamăt
Atins cu vigoare de brutal amant
Șarpe noduros ar stârni și geamăt
Să îmi stoarcă seva în avid neant.