Dacă privești oriunde în jur
orice priveliște are o culoare,
că-i răsărit sau e apus
ori nori, ocean sau mare
prin ochi vedem ce-i de văzut
ori gri, ori roș, ori galben
dar numai sufletul zărește
alt suflet mai albastru,
ori lacrimi puternice
ce nu vor să iasă,
căci la ce bun să zburde
dacă nimeni din jur nu le observă
și-n nepăsare le ucide.
Privim aceleași orizonturi
însă vedem diferit
unii observă culori sufletești,
alții culori pământii!