poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-08 | |
mă doare blestemul și ura-n răscoale
fugar pe pământ un Cain pe plantații hrănitu-m-au corbi cusuți în petale să pară mai frați decât frații, certații vor sta la priveghi cum de-ar fi să se-ntâmple doi îngeri pe jos bând colea-n bătătură cu fire de-argint coborâte din tâmple și eu înjurând să mai tacă din gură ușor e să dai când nici tu nu ai crede că lumea-i frumoasă și moartea frumoasă ce-mi pasă de ea dacă tot nu mă vede oriunde mi-ar fi depărtarea de casă mă ține de gât draga mândră beteagă în zborul spre cer înflorind cărăruie privirea mea spune dar ce să mă creadă atât mi-a rămas dulce sfert de gutuie din luna ieșită devreme la colțuri să vadă să știe să râdă degeaba mi-e inima broască sărită din bolțuri deschis-am eu ușa dar nu cât stă treaba o lume să-ncapă o lume să piară de-ar cere minunea cu vinul din apă să-mi fie iubirea prin tine o gheară de care nici sânii nici coapsa nu scapă nimic nu mă-ndeamnă nimic nu mă-oprește să spun și la neamuri vreo veste vreun drac tu ești azi cu mine de mâine-oi descrește ca floarea făinii păstrată de leac mă trec primăveri prin suflet pe coate să nu mai pot viu opri disperarea acestui uranus ucis pe la spate din crucea Magurii stafii-mi cer iertarea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate