torn apă în ceașcă,
e fierbinte și dezleagă deja primele arome
aburul îmi încălzește obrajii când adulmec
verbină, flori și iarbă lămîioasă

mă văd mergând singură pe o stradă pustie în orașul încă adormit
mă scald în galbenul dimineții
raze îndrăznețe mă sărută blând pe frunte
cineva și-a împrăștiat iubirea în mii de inimi de hârtie
luate de vânt pe asfalt,
luate de apele învolburate ale râului,
ca pe dorul meu descătușat și dus departe

simt bucurie, spuneam,
iar în cale îmi apăreau fulgi moi, albi și pene gri,
la fel de mulți ca inimile de hârtie

simt bucurie, îi deschid portița,
caut semne primprejur
și îmi pare că lângă umăr se-ascunde repede capătul unei aripi
înainte de fulguială
mă trezește alarma, ceaiul e gata
sunt iarăși acum și aici
după o veșnicie în câteva minute



24.08.2021