Ce importanță au lipsurile, surghiunul,
umilința de a îmbătrâni, umbra dictatorului ce se-ntinde
acoperind patria, casa din cartierul de Sud
pe care i-au vândut-o frații când el era la război, zilele searbăde
(zilele pe care vrei să le dai uitării, zilele pe care știi că le vei uita),
dacă a trăit un ceas înălțător, călare,
pe câmpul de luptă de la Junin, ca pe o scenă a viitorului,
de parcă amfiteatrul dintre munți ar fi viitorul.

Ce importanță are timpul ce se scurge necontenit,
dacă a existat o clipă de împlinire, de fericire, de farmec în asfințit!

A slujit treisprezece ani în războaiele Americii. Soarta l-a purtat
în Statul Oriental al Uruguayului, la Rio Negro.
În ceasul înserării își va fi spus
că pentru el înflorise trandafirul acesta:
însângerata bătălie de la Junin, clipa nesfârșită
în care lăncile s-au încleștat, ordinul de atac,
înfrângerea de la început și, în larma bătăliei,
glasul lui, (nu mai puțin pătrunzător pentru el decât pentru soldați)
strigând către peruvieni să pornească atacul,
lumina, năvala și vitejia cavaleriei de neoprit,
și labirintul clocotitor al oștilor,
înfruntarea lăncierilor în care n-a răsunat nici un foc de armă,
grumazul spaniolului pe care l-a străpuns cu tăișul spadei,
biruința, fericirea, oboseala, toropeala somnului,
și oamenii zăcând în mlaștini,
și Bolivar pronunțând cuvinte fără îndoială istorice,
și soarele în asfințit și redescoperitul gust al apei și al vinului,
și mortul acela fără chip, fiindcă i l-a strivit și șters bătălia...

Strănepotul lui scrie aceste versuri și un glas tăcut
din depărtarea sângelui ajunge până la el:
– Ce importanță are bătălia mea de la Junin, care-i o amintire
glorioasă,
o dată istorică pe care o înveți pentru examen ori
o localitate pe hartă!
Bătălia e veșnică și se poate lipsi de strălucirea
unor oștiri cu surle și cu tobe;
Junin înseamnă doi civili ce-l blestemă pe tiran în colțul străzii,
ori un bărbat necunoscut ce piere-n închisoare.




traducere - Andrei Ionescu