poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-05-04 | | m-am rătăcit. știam să citesc semnele timpului. și ale locului știam ce se întâmplă când luna are cercuri de foc și când asfințitul se îmbracă în roșu sângeriu dar aici nu mai sunt semne nici albul nu e mai alb și negrul nu mai e negru cândva înțelegeam vorbele oamenilor. știam citi din tonuri și inflexiuni acum nu mai aud nimic. liniștea curge, cascadă vuind iar sunetele au murit luate de vânt. ce rece e. învățasem ce e iubirea. mă îmbrăcam cu sentimente, cu emoții, cu trăiri acum, aici, doar moartea mai arată puțină milă. dar nu mă privește înseamnă că nu-i timpul meu. trebuie să aștept iubirea s-a ofilit. sentimentele au murit abandonându-mă sunt cea mai goală cameră ce s-a zidit vreodată undeva, cândva, din cenușa arderii de tot o sămânță se va oglindi într-o lacrimă dând naștere viului chiar și buruiana, dacă rezistă își va lepăda sămânța, putrezind pentru o nouă viață
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate