Dezmorțindu-mă din strângerea ta
îți adulmec aburii trupului și
deschid încet ochii lăsându-i
inundați de imaginea ta moale.

Mă trezesc în prezent și mi-e bine.
Am poftă de viață la micul dejun când
stropi de dimineață se dezmiardă
pe fereastra inimii mele.

Mușc din iubire și îmi las sufletul
să o absoarbă complet știind că
n-am să mă satur niciodată.
Prinde-mă de mână și inspiră adânc ziua de azi!