poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-02-12 | | Vulturii de altădată se prefăcuseră în grămezi laşe de pioneze, toate roiurile având grijă să se ţină cât mai departe de oameni. Poate era o chestie de estetică sau mitologie. Dar oamenii tot în sus se uitau şi ajunseseră să pună pe steaguri resturi din ateliere. Gloria nu mai era la modă, ruinele se descriau singure şi făcuseră un sindicat prin care strângeau bani pentru cumpărarea unor plămâni. Fierul se visa transformat în oase, ordinea exista doar pentru aranjarea aluatului de-a lungul canalelor. Uneori oamenii începeau deodată să alerge, fiind de ajuns să visese unul că grămezile de pioneze chiar pot fi întrecute. Iar atunci mâncarea avea prea multă libertate de mişcare, animalele căpătau dreptul la viaţă privată şi elicele îşi treceau limitele una de la alta. Cuvintele gri încă nu doreau să moară.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate