stau în trupul acesta ca într-un cort de campanie și
ascult cum trec pe cer dronele shahed așa cum
bunicul asculta slujba de duminică mulțumindu-i
lui d-zeu pentru ploaia de toamnă pentru
prunele care s-au copt și pentru accidentul vascular
cerebral d-zeu e un general care ne explică în
aramaică planul zilei de mâine bate cu pumnul în aer
soldat privirea la mine și baioneta în dușman tot
mai aproape tropăie neantul îl aud cum
sună la interfon și îl văd prin vizorul puștii cum
mă privește amenințător devin tot mai palid mai
transparent nu mă mai deosebesc de ceața
de fosgen căzută peste oraș ridic mâinile și mâinile
mi se lovesc de spaimele vecinilor mei
în ochii lor se vede un zid și oasele albe ale fricii
ieșind din mortar cineva arată cu degetul
spre îngerul care se zbate prins în sârma ghimpată
dimineața deschide fereastra și flutură un steag alb