Prin orașul cenușiu doar corbii
Croncăne hămesiți pe dughene
Oamenii își caută ochii
În depărtările Gheenei

Deasupra-i doar cerul de cremene
Dedesubt, nebuni și renegații
Stau să își vândă sufletele
Morților lor din constelații

Vor năvăli uragane din nord
Și molime ciudate din Lună
Pământul plesnește profund
Se rupe-n ovale de humă

Și-n crivățul de beznă polară
Țărâna parc-ar fi ca de iască
Oameni stau la rând ca să moară
Copiii nu vor să se nască

Prin orașul răvășit de ciume
Doar corbii își mai caută prada
Pământul se-aude cum geme
Cerul se aude cum rabdă...