poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-08-22 | |
Să punem puțin polen pe-o aripă de albină
și să ne urcăm pe-un deal să vedem cerul mai de-aproape! Să facem ce? Să ne prefacem că suntem doi astronauți Care-au uitat drumul spre casă și care plutesc, plutesc Ca două dopuri de sticlă într-o piscină gonflabilă. Să ne prefacem? Dacă uităm să ne jucăm, nu ne mai rămâne decât să ne măsurăm Pașii, înălțimile, greutățile, zilele. Zilele aflate mereu în solstiții gri, cu papuci de plastic, pălăvrăgind prin piețe Unde șoarecii fură câte un pic din toate și se-ascund să privească știri. Dacă uităm să ne jucăm, apa de la robinet nu mai face spume, furtuni valuri pe care să se plimbe mari vapoare în asfințit. Nu ne mai rămâne nici un creion colorat cu care să desenăm coroane de regi rochii de prințese și săbii de prinți. Nu ne mai rămân nici norii Care plouă dimineți și atlase uitate pe banca din fața casei/ Nu ne mai rămân degetele fondate cu ciocolată pe care să ni le băgăm până în cerul gurii și să le gustăm în două cu pământul ud și moale de sub unghii. Dacă ne mai mințim așa vreo sută de ani o să fim copți ca două mere care n-au mai avut loc în frigider și trebuiau folosite La ceva.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate