a fost miercuri ziua dintâi în care poarta Mărghitașului
s-a deschis înspre vis

ostenit sub povara de metafore și figuri de stil trenul face popas în gara uitată de veacul al nouăsprezecelea din el coboară entuziasmul sub aura căutării de sine tâmple
brumate de toamne fără număr plete răvășite de gânduri
asemeni coliliei de vânt poeme ascunse în mustață și cronici mai mult sau mai puțin pipărate în bărbi cu alura decidenților din garda cu arcuri fără de săgeți

privirile rătăcesc printre brândușe ce răsar fără a fi semănate în ritmuri și culori ce vestesc primăvara poeziei

prima noapte somn de voie în cântecul de leagăn al vântului
zorii dimineții anunță că a sosit și la Mărghitaș vara și toată suflarea poeticească aleargă spre debarcaderul care șomează de câteva decenii bune păstrăvii grijulii împletesc capcane din lianele lui Mihai a venit ziua a treia când iubirea e încă permisă truditorii condeiului tabără la foc de tabără unde se dezleagă limbile ca după un pahar în plus
numai bune de perturbat strunele chitarei sub privirea mirată a lunii pline

a venit și prima zi după a treia când din răscrucea de gânduri supraviețuitorii luptelor cu verbul caută muza în cele patru vânturi