În spațiul dintre uși, pe dinafară,
ne-am părăsit odăile închise
și-acum umblăm bezmetici, de-o să ni se
întâmple-o grozăvie ordinară -

a întâlnirii-n chipuri interzise,
cum n-au mai fost și-ndată or să piară,
ca trenurile-n ducere prin gară
ori visele trecute-n alte vise.

Și-ntr-un final, de viață-ntunecoasă,
când vom afla ce mult am fost de duși
și inima că-i ruptă, dacă-i scoasă

spre joaca păpușarilor-păpuși,
întoarce-ne-om din nou, la noi acasă,
unde-om afla, ce știm, că suntem uși…