am fost ales! nici nu contează numărul și data
cuvintele aleargă despletite
și mi se-aruncă-n brațe, îmi cad la picioare
eu purtătorul viului din ele
eu cel ce l-am purtat pe brațe
și împreună-am învățat ce e plutirea

îmi voi scoate inima
și o voi pune pe altarul suferinței
uita-voi cine-am fost prin moarte
și mă voi naște-n noul noi
uitând trecutul vorbelor deșarte
și învățând cuvântul mantră noi

în momentul în care eu a murit
toată lumea se purta altfel cu mine
de parcă m-ar fi iubit
dar, cuțitul strălucește în vârful cuvântului
și iubirea mă înjunghie drept în inimă
după care se aruncă și ea-n moarte