Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate…
nu în lumea de dincolo
ci în lumea aceasta!

Voi, care intrați fără să-i bănuiți culorile
fără să-i știți lumina
fără să-i înțelegeți întunericul

Începutul vine cu inocență de alb
cu nerăbdare
cu soare de mai

Priviți în jur
Nu vedeți decât cântec
Nu auziți decât lumină
învăluitoare
protectoare
glasul zilei ce naște încredere

Vă petreceți cu fiecare ceas
cu fiecare răsărit ori apus
mezzo del cammin
vine cu pași grăbiți

pe negândite vă spuneți
„ne era cândva prieten bun
tovarăș de îndrăzneli, de așteptări”

Priviți spre capăt!
Călcați cu pași mai rari
Gustați cu sete ora/ ziua/
răsăritul!

Firescul Apusului –
închide în el lumina din zori…