Atâtea întrebări în viața asta,
Dar la final, niciun răspuns concret.
Ne agățăm naiv de una sau de alta
Și ne trăim momentul incomplet.
Fugim de tot și adunăm de toate
Fără s-avem habar unde ne îndreptăm
Și când ne deșteptăm, am vrea, dar nu se poate,
Minutul ce-am pierdut, să-l așteptăm.
Mereu tăcuți, cu pașii mult prea repezi,
Ne croim drum spre-un scop atât de inutil,
Iar când realizăm că ne rămân doar lespezi,
Ne-abandonăm inertului ostil.