1.


În ceşcuţa Azi
Tympul adună viaţa
De la A la Z

plouă în Tomisul meu bătrân
cu bulbuci pe caldarâm
joc secund de clipe cu năluciri
într-o mie de noduri şi coduri
sute de punţi şi poduri
atât cât să vezi
că nu visezi

păsările dadaiste şi-au făcut cuib
pe hornul casei cu iederă...

cu cioburile din oglinda în care s-a născut iubirea
am potrivit mozaicul în care să se privească manechina
venită din extremul orient, din China
harnică precum albina din satul Vaideei de lângă Voivodeni
unde mai am câţiva prieteni rămaşi locului precum Hoşcuţu
Mihai al lui Păluţă şi Doina, frumoasa soră a lui Mihai
care s-a măritat când mă apucasem eu de umblat
prin Pădurea Craiului
din ţara mălaiului
de turtă dulce

seara-n care iar e lună după ploi și vânt
și ți-e scara cât o lume adunată-n gând
umbre lungi aleargă-n noapte portativu-i alb
note vesele-s străine și mi-e visul cald
iedera mi-a strâns pe ziduri cârdul de cocori
rătăcind în amintire azi în uneori

la răscrucea din care se vede totul
stau cu Infinitu-n suflet
învelindu-l cu luceferi


se întorc cocoarele
peşti zburători se-nfrăţesc cu fecioarele
zburând prin uneori
în locuri în care mintea mea
n-ar fi avut acces niciodată-n viaţă
dar să mai prindă şi graiul acestei lumi
în care merii, caişii şi prunii
stăteau de vorbă cu nucii, cu plopii şi cu alunii

veneau de departe unii
numai ca să se mire de lumea aceasta
dar când vedeau că lumea este plină
de daruri şi de bucurii
s-au obişnuit repede cu ele
şi-au făcut case de vacanţă
şi mai la urmă s-a dovedit că de fapt
erau case pentru şapte vieţi

aşa s-au amestecat noii veniţi
cu lumea copacilor vorbitori
lume încărcată cu cuiburi de ciori

în drum spre Dionisie cel Mic
ne-am întâlnit cu un pitic
care ţinea pe cap o broască ţestoasă
regina ţestoaselor din ţara lui Dionisie
prietenă cu popândăii, gâştele, oile, caprele şi măgarii
care vorbeau prin semne şi ultrasunete
cum vorbim noi pe celulare
şi un pic, chiar mai bine


deunăzi, mi-a căzut în cap un zar imaginar
şi-a înfipt un colţ în vârful capului
într-o poziţie imposibilă
şi-a stat aşa până când am băut prima cafea
aburul cafelei şi-a făcut efectul de lampă a lui Aladin
şi-n gaura lăsată de vârful zarului
au crescut, ca într-un cuib,
o mie şi unu de pui de poveste

- Auguri şi numai vesti bune!
Mi-a spus primul pui
Şi mi-a dat prima veste bună
Că sâmbătă, la Timişoara,
Va avea loc primul concert
În aer liber, de după pandemie

- Iubirea salvează omenirea!
Mi-a spus al doile pui

- Orice supărare este o dovadă clară
Că supărările nu ajută

Vocile s-au amestecat în mulţime
M-am luat după o amintire
Pe Stradela Gândului am ajuns
Pe Alba Iulia, unde am intrat în magazinul Muzica
Şi-am cumpărat un gramofon
Să avem muzică veche
Pentru nunta pe care o plănuiam
De 6 mai…

2.

În ceaţa nopţii
Primăvara dă floare
Între da şi nu


- Cui nu-i place frumosul?
- Vrei, nu vrei, adevărul este mai trist decât aparenţele.
- De cele mai multe ori, adevărul este cinic
- Ce zici, fluturaş?
- Şi atunci, ce-i de făcut?
- Ai dreptate. Era bine să spun că-i vorba de Timişoara
şi Alba Iulia este strada îngustă, pe care trecea tramvaiul,
între Piaţa Sfatului şi Piaţa Operei.


- Probabil, zic, adevărul trebuie îmblânzit. Zgronţurozităţile, le mai şlefuim.
- Nu trebuie să descurajăm. Mergem cu şlefuitul până la Infinit
- Corect şi sănătos pentru minte ar fi exercţiul cititului zi de zi.
- Trupul are nevoie de hrana trupului, spiritual are nevoie de hrana spiritului.
- Cum vrei să-ţi hrăneşti spiritul fără scris şi fără lectură?
- Cine se plânge de lipsa timpului, acela sigur trăieşte prost.
- Prost şi fără rost.
- Cu mine vorbeşti?
- Cu cititorul vorbesc.
- Care ar fi rostul scriitorului?
- Să sporească lucrarea frumosului în lume.
- Cui nu-i place frumosul?
- Cântecul şi frumosul sunt peste tot.
- Dacă tu zici, învaţă-mă şi pe mine să văd ca tine.
- Ai ascultat vreodată o scoică?
- Râzi de mine?
- Bine, ascultă o soică, ascultă inima unui copac.
- Învaţă-mă să ascult.
- Învaţă, mai întâi, să taci.


Despre ce vorbim
Ceva ce nu se poate
Despre trandafir


3.

Eu, cu umbrela lui Radu Şuiu şi cu rogojina poetului
Făceam fotografii şi crochiuri dirijate
Cu răbdările prăjite-n găleţi de nisip şi apă de mare
Grijile aruncate-n valuri, spre diguri cu bigudiuri

În ziua în care s-a înecat Mircea Ţuglea
Marea era agitată, ca o prevestire de nenorocire
Alexandru şi Matei îl pierduseră pe Ozzo în valuri
Matei plângea de mama focului
Ca să-l liniştesc i-am promis că
Voi face o magie...

am luat startul
eu şi Dorra alergăm
până la izvor

4.

S-ar potrivi să-ţi povestesc
Motivul pentru care tac şi zâmbesc
De câte ori mă gândesc
La măgarul lui Daniel din Histria
Mă gândesc şi la măgarul lui Nastratin
La măgarul lui Techir
La măgarul de aur al lui Apuleios
La Dorra, Linda şi Picasso

Fiind prieten cu sfinţii şi cu personajele mele
Mă gândesc şi la măgăriţa de la Moviliţa
Nu de altceva, dar e bine să avem o regulă
Pe care să o ştim şi noi

Din ceva ce-a fost să fie
Doamna-şi pune-o pălărie
Şi din topul de hârtie
Face un tablou şi-o casă

Tu le pui dintr-un condei
Şi dai drumul la căţei
Dorra, câinele de casă,
Vrea să stea cu noi la masă
Să zburăm cu ea prin nori,
Flori şi vânt şi prin culori,
Din uneori şi chiar acum,
Să trăim fiori
La cuibul berzelor
Al pelicanilor
Din norocul hornarilor...

Spune tu dacă
Primăvara este da
Ce va fi vara?

5.

Dorra naşte pui
Împărţim pui la lume
Doi îi ţinem noi

Domnişoarei Alina Pachiţanu îi spunem
Paţachina din China, cu girafa-n flăcări
Prietena ei, Mirela, fosta Cântăreaţa cheală
Mimi Suceveanu, sora lui Miky Suceveanu
Renumit culegător de scoici
Specialist în scoici perlate şi palate de nisip
E iubita toboşarului
Motiv pentru care-a încercat un record
Pe plaja de la Trei Papuci
Cel mai înalt castel de nisip din lume

Eu şi Picasso
Scriem de dimineaţă
Câte un haiku

În tentativa aceasta s-au prins şi ei
Studenţii mei de la Marină şi de la Arte plastice
Greul îl duc Gibonul, Bufonul
Şi câteva domnişoare din culoare
Ella, Adela, Margareta, Minunica
Şi Maria din Montreal

tună prelung
un rotocol de fum
s-a pierdut pe drum

la piciorul patului
bila s-a oprit
din rostogolire

Stau pe un butuc
Dorra vânează arici
Ponna zâmbeşte...