ochi familiari de copil
mă privesc de undeva din mine
cu albastrul lor spălăcit

îmi amintesc vag de niște jocuri
ba tupu, ba castel, ba șeptic și șah în fața blocului
și multă, multă alergătură după o minge de 35

îmi amintesc așa și așa de chipuri mereu jucăușe
danu, doru, ralu, gabi, clau, mădă, sandu, soso
mereu gata să se joace de dimineața până seara

mai apoi, crescând, alte pasiuni îmi parcurgeau existența
jules verne, nichita, modern talking, pink floyd, vecina de la parter
și focul de frondă, seara, împotriva luării curentului..

de 1 iunie, copilul din mine
îmi face șmecherește cu ochiul
adultului ce sunt.

în mână țin pământul și-l învârt în sens invers...

nu fugi copilărie din sufletul meu,
până nu ajung din urmă
vârsta inocenței
și jocurile care-mi amintesc
că am fost cândva
al tău.