vine somnul ca o moarte și mă trage mai pe-o parte
capu’n perne mi-l afundă ca-într-o racoroasă undă
cu vise ochiu-mi lipește, de trezvie mă lipsește

vine boala mai hoțește, zilele îmi răscolește
mă trage de chică-n sus, ce am fost și ce-am ajuns
cu pumnii mă asuprește sufletul îmi dezlipește

vine somnul, te trezești. vine boala, lancezesti
dar vine uitarea grea, cât o moarte ori cât două
și te-aruncă-n labirint cu perdele de argint

Ariadna te-a uitat, firul nu e depănat
cazi răpus de neputință și te pierzi în neființă
înșirând cuvinte sure, rătăcite prin pădure