poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-05-17 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea 1 La cochilia întunericului Dacă tu, draga mea, ți-ai duce Urechea să ghicești, Sigur te-ai întreba: „Între risipite ecouri De unde acel vuiet la noi sosește?” Din tremur inima ta ar amuți Dacă apoi vuietul Scos din ecouri ai căuta Împreună cu spaima ta să-l asculți. Răspunsul ei la cine întreabă: „Nu mai suport vaierul ce vine Din amintirea de iubire a unui smintit; Totuși, singurul concret În ora spectrelor”. 2 Pe cochilia întunericului Dacă tu, draga mea, ți-ai apăsa urechea Să auzi: „De unde – m-ai întreba – Își face drum acea larmă Ce între fermecătoare voci C-un tremur neașteptat îngheață inima?” Dacă tu spaima Destul ai străpunge-o, Timorata mea iubită, Ai povesti suferind De o dragoste dementă, Totuși, numai ea de povestit În ceasul spectrelor. Ai suferi mai mult Dacă în gând ți s-ar ivi, Profetică, suflarea din cochilie, Anunțându-mă în amintire, Deja spectru Într-un viitor aproape. Traducere Nicoleta Dabija
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate