poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-28 | |
Eu tunel, tu piramidă
Două firicele de nisip Într-o clepsidră Din lumea de culori, arome şi simţiri Cercuri de lumină Care se vor stinge În punctul verde-albastru Ca un mugur de floare Vom înflori şi vom face Seminţe de dragoste roditoare Nimic nu poate lipsi Nici măcar acel "dacă" De la început Dacă n-ar fi prunii, ai zice că suntem la Plaja Corbu Şi doamna-n cauză ar fi mama micuţului Noe Cel care s-a împrietenit cu Ponna Şi cu măgarul lui Mic Daniel Şi care-mi pozase-n lucrarea “Noe pe plaja Corbu” Făcusem în vara aceea Prima expoziţie de fotografii Cu licitaţie şi cu poezie În grădina de vară “Casa cafelei la nisip” Cu rit turcesc şi atmosferă de epocă Cu spectacole de teatru şi întâlniri galante La care, Vali şi Nora Sgarcea Se bucurau ca şi cum Lucrurile s-ar fi întâmplat În grădină la Moulin Rouge Hristu Caricaturistu juca rolul lui Toulouse Lautrec Why did Van Gogh cut off his ear? La ce gândea gânditorul de la Hamangia? Domnişoarei Alina Pachiţanu îi spuneam girafa-n flăcări Prietena ei, Mirela, era Cântăreaţa cheală Mimi, sora lui Miky Suceveanu, Era iubita toboşarului Renumit culegător de scoici Specialist în scoici perlate şi palate de nisip Motiv pentru care-a încercat un record Pe plaja de la Trei Papuci Cel mai înalt castel de nisip din lume În tentativa aceasta s-au prins şi ei Studenţii mei de la teatru şi film Ajutaţi de cei de la marină şi de la Arte plastice Greul îl duceau însă Gibonul şi Bufonul Şi câteva domnişoare de culoare… Eu, cu umbrela lui Radu Şuiu Şi cu rogojina poetului Făceam fotografii şi noduri dirijate Cu supremumul şi infimumul din răbdări prăjite În ziua în care s-a înecat Mircea Ţuglea Marea era agitată, ca o prevestire de nenorocire Alex şi Matei îl pierduseră pe Ozzo în valuri Matei plângea de mama focului Ca să-l liniştesc i-am promis că Voi face o magie... Nu ne grăbim şi nici nu tânjim Sperăm că lumea care ne aude, caută şi ea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate