poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-20 | |
Înfășurată într-o plapumă albă,
Dimineața se zbate într-un cocon, Ca o matrioșkă. Cu ore mai lungi înghițind ore mai scurte, Cu ape dulci înghițite de ape sărate, Cu tăcerea așteptându-și cuvântul. Pășesc în vârful degetelor, Să nu tulbur metamorfoza Și rog clopotarul să bată din clopot mai larg Să nu frângă cu reverberația Mătasea subțire. De la ferestre aud liliecii cum murmură Că nu e decât un cocon, de la facerea lumii încoace Aripile sunt doar o închipuire. Îmi apăs genunchii în betonul etajului șapte, De se cufundă până în laptele ierbii Și rup o trestie Din visul copilului meu, Cu care abia de ating trupul alb al coconului Ce se învârte ca o Galaxie În jurul nopții mirate. Fluturele își desface aripile Cât un curcubeu, Lungi cât infinitatea, Subțiri ca și vama dintre viață și moarte, Puternice ca templul lui Dumnezeu. Fluturele ăsta, care va trăi o singură zi- Duminica.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate