poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-24 | |
la intervale neiertătoare
tăcerea devenea insuportabilă atunci încercau din răsputeri să-şi amintească dar nu… nu exista memorie! orice experienţă se închidea probabil în spaţiul şi momentul ACELA jivine de-o zi mult prea fragile să descopere iubiri să gestioneze drame înaintau mai mult returnau unor halate invizibile cu formă de oameni cv-uri compuse din acum şi aici fiecare dimineaţă le punea la dispoziţie chipul necunoscutului căruia cu spaimă şi nepricepre se apucau instinctiv să-i dezlege uitătura să-i străbată drumurile ajunse la finish cu mult înainte de a începe se năşteau ei… se năşteau alţii?! până spre seară cunoşteau atât cât să închege stop-cadre dintr-o istorie minoră ambiguă nefinisabilă asemenea unei picturi iluzioniste solicitând lipsa de privire a ochiului floarea începută nu putea continua de una singură şi vişinii se coceau într-o foaie galbenă rebut al tentativelor de sinceritate pe punctul de a trece ne-am auzit păsările zdrobite habar nu aveam să rostim: e şi mâine o zi!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate