poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-16 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Fiule, fiule, lungă e calea . . . Ca-n basm pân-la tine sunt mări și țări, trenuri, păduri, jandarmi și ocări, și stele ce nu ne știu jalea. Dorul de tine mi-e așa, ca o furcă proptită cu dinții în beregată. Din fundul Aiudului, ochii tăi urcă pe cer, ca doi luceferi de piatră. Mănânc : ești în lingura mea. Fac un pas : șchioapeți alături în fiare. Aprind o văpaie la iconostas : cad lacrimile tale din lumânare. Prin somn, vine lanțul tău, blestematul, cu mari zornăieli să mă scoale. – Lanțule, lanțule, lasă-mi băiatul, Ferecă-mi mie gleznele goale. Cum să-ți strămut în carnea mea chinul ? Cum să-ți beau, fiule, osânda toată ? Plecat peste neagra-i fântâna sărată, seca-i-aș, goli-i-aș veninul . . . Uneori, noaptea, maică-ta vine, cu pași de iarbă din țintirim : – Ia-ți plânsul, bătrânule, și haide cu mine, temnița-n lacrimi adânci s-o topim . . .
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate