Nu știu ce să fac mai întâi,
am prea multe lucruri care nu mă lasă liniștit,
s-a trezit în mine ceva răscolitor care-și caută locul
zilele îmi par golite de imboldul necesar pentru sprijin.

Mă zbat ca o fiară închisă cu propriile zăbrele,
mă conturbă zumzetul și foșnetul permanent
și mă lovesc de fiecare povârniș de urcat,
ies cu greu din limitele în care am fost ținut atâta timp.

Nu știu cum să pornesc dintr-odată,
aștept să mă stimuleze dorințele imediate,ori altcineva,
vreau să fiu pregătit cu toate mijloacele de stăpânire,
fără piedici, fără motive de tergiversare.