poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-02-18 | | cândva îmi doream să cresc mare, să pipăi lumea cu degetele să-i înțeleg infinitul, și sărutul și tăcerea acum nici nu mai știu ce să-mi doresc pentru că am cunoscut lumea începând din noroaie, spălând-o în lacrimă și-învelind-o-n cuvinte au fost momente când îmi doream să fiu doctor sau învățător sau când îmi doream să fiu pisică sau cornet de înghețată acum constat că sufletul este la fel de bolnav și doctoriile pentru suflet s-au terminat. și nici pisicile nu mai sunt ce erau odinioară examenele severe se terminau cu o înmugurită dorință morbidă mai bine mor decât să fac cutare sau cutare lucru dar viața este cel mai bun profesor. ea îți spune că nu poți cunoaște durerea cuiva până când nu îi încalți pantofii și nu îi străbați drumurile pline de monturi îmi doream cu ardoare ziua petrecută ca să-mi văd umbra alungindu-se ignorând noaptea ce aducea pacea din gând și din suflet acum noaptea îmi așează mantie de purpură pe umeri, înălțându-mă și știu că nici ziua nu poate lua în brațe umbra ce suferă în tăcere între mine și mine e doar o mare de întrebări și răspunsuri uitate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate