e o zi frumoasă de iarnă: soare, cer senin și frig
e o zi frumoasă de iarnă ziua cînd se instalează ruina.
în ziua asta poți măsura orice,
poți număra banii din portofel,
poți folosi aplicația să vezi cît mai ai de trăit.

poți arunca o privire în frigul din frigider
în postările tale pe facebook și vei vedea
că totul e bine, ca în ziua cînd ai citit două cărți
care se terminau prost, dar tu erai bine
la fel ca în ziua cînd te-ai îndrăgostit.

netezești țigara cu degetele, o aprinzi
tragi cu putere în piept, sufli un nor de fum gros
în care poți sculpta cu vorbe domoale.
oare te-ai îndrăgostit cu adevărat atunci
sau atunci cînd erai fără speranță, rupt în mii.

te întrebi cîtă singurătate poate speria un om
și cum poți pune la aceeași masă dragostea și frica.
e o zi minunată de iarnă, ca atunci cînd te-ai îmbătat
prima oară sau cînd ai îngrijit pasărea cu aripa ruptă.
moartea se strecoară în noi pe tăcute

într-o zi frumoasă în care totul e bine. o zi ca oricare
cînd știi că pasărea cu aripa ruptă nu uită să zboare.
te speli pe față, pe dinți, îți stai unghiile, te faci frumos
e o zi frumoasă de iarnă, o zi ca toate celelate
ziua în care se instalează ruina.