E ziua unirii și iarna nu mai trece,
E frig afară și uneori mâinile nu le simt,
Zăpadă-i pufoasă și ai chef de ceva dulce,
Dar sper că tu vrei și asta presimt.

E un chin să urci pe munte undeva departe,
Dar te gândești și timpul parcă fuge,
Inima vrea să meargă macar o jumătate
Și ajung din nou la râul care curge.

Ziua e scurtă și imediat e noapte,
Venim de pe munte că viața o iubim,
Ajungem în casă și vorbim în șoapte,
Zăpadă-i în ghete și e ceva nostim.

Frigul de ianuarie a o crudă soartă,
Dar ce să facem vara e departe,
Noi vrem pe văi că gândul iar ne poartă
Și uneori zăpada ne desparte.