poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-10-26 | |
în fiecare dimineață la 7 și 5
te aștept la colț de rai ca un dependent de pariuri care-a pierdut tot într-o noapte și își spune mereu azi va fi ziua mea norocoasă nu știu dacă deja ai trecut pe aici sau cât trebuie să te aștept mi-e de ajuns sunetul unor pași ori o siluetă în întuneric atunci mă îndrept spre tine mă prefac surprins că te văd mă saluți zâmbind și zâmbetul tău îmi arde obrajii cum a ars nopți întregi deepwater horizon și brusc îmi vine să-ți povestesc despre măcica puradelul care nu are habar de limba română și înainte de lucrarea de grad învățătorul se chinuia să-l învețe cum se spune pe românește la degetele mâinii îl tot punea să repete degetul mare arătătorul degetul mijlociu degetul mare arătătorul degetul mijlociu măcica trăgea aer în piept și-ncepea nai sinai muie nai sinai muie și-n ziua lucrării de grad cu inima cât o boaba de linte învățătorul l-a scos la tablă și-a spus repetă degetul mare arătătorul degetul mijlociu măcica roșu ca un ardei kapia a repetat nai sinai muie știu că te-ai fi topit de râs ca un om de zăpadă stângaci zilele când nu te văd sunt ca o poezie recitata de pe mobil nu poți vedea tremurul mâinilor celui ce-a făcut din sufletul său lampion trăirile sunt căutate rapid de teamă să nu se stingă display-ul totul e o rutină în care foamea de tine devine un simplu buton add to your story și ca să n-o iau razna mă complac în defecte profesionale când nu corectez cărți mă plimb aiurea prin magazine aleg produse la întâmplare și citesc etichete bunăoară salată de icre cu crap și ceapă îmi spun că e o fractură de logică salata nu are cum să fie cu crap ci cu icre de crap și ceapă zâmbesc mă îndrept spre ieșire îmi dau seama că nu funcționează întotdeauna noi suntem rândul văduv și rândul orfan dintr-o poveste eu la sfârșit tu la început pe aceeași pagină niciodată
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate