Lumea de-azi? Privește-o bine! Este bâlciul tragi-comic
Ce-și simte sfârșitu-i jalnic între pietrele de moară.
Este-un talmeș-balmeș straniu, precum un delir atomic
Scăpat din convertizoare cu accelerări pe-o sfoară...

Doar fumul din ea rămâne, plinul trece, spaima crește
Printre umbre blestemate cu ruini și vechi nimicuri,
Ar fi bună și-o speranță chiar timid de se ivește,
O scânteie cât de mică ne-ar sălta ca niște cricuri.

Secolul anostității, poarta către perisabil,
Cinstea-n el nu mai există, dar cu măști de-onestitate.
Ea deschide mari portaluri spre-Adevărul onorabil
Și de el înnobilată, joacă rolul de Dreptate!

Dar otravă are-n vine și-n priviri Infernul roșu
Nu e ce vedem afară, veacul nostru-i plin de trape.
Stăpânirea-i interesul iar cel laș este codoșul,
Scorpion cu colți de viperi scos din vechile hârtoape.

Cam așa-i orânduirea descrisă de-Apocalipsă,
De bătrânul Nostradamus și de-atâția „nu știu cine”,
Tonul meu ce pare sceptic are însă-o frază lipsă:
„Dacă Dumnezeu conduce, atunci totul VA FI BINE !...”


Glen Ellyn, 11 oct. 2019