poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-10-03 | |
Poem simplu, de dragoste
E felul în care răsare soarele undeva lângă peretele casei a izbit nucul și îl umple cu raze și din copac ies păsări, proaspăt trezite, mă chemi cu alt nume razele s-au topit, deja, la tine în păr și mi-ai uitat fața de lună chipului și atunci, numai atunci, îmi vine să mă joc cu degetele tale cu mâna, printre degetele tale, nu mă satur ca și cum am străpunge sunete de chitară îmi place cum îți așezi părul și brațele ești poate mai frumos decât mine și mai păcătos cel mai drăguț atunci când pisica Nera ți se încâlcește în picioare și toarce ți se cațără pe perechea de blugi și te sperie te-am primit, deja, la mine în palmă e răcoros în filigoria păcatului cu pisica. în mașină, s-au topit toate razele pe afară, pe vopseaua roșie, și în vreme, tu te răzgâiești, acum, prin fotografiile mele și surâzi... strugurii din mâinile tale sunt mai dulci, în toamna aceasta, țin, pesemne, în pulpă, aproape tot soarele molcom îmi răsare, acum, ca un gălbenuș proaspăt, lângă peretele casei... razele, de câteva luni, te-au uitat - contele vremii de mult nu mai răzbate prin anotimpuri și prin razele, de doar câteva luni, c-ai plecat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate