poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-10-03 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Ești mare, neputând să ai sfârșit, Și să nu-ncepi nicicând ți-e hărăzit. Cântarea ta-i un crug rotind de stele, Și capăt și-nceput mereu la fel e, Iar ce se află-n mijloc, e știut Că, stând la urmă, a fost la început. Izvor în versuri ești, de bucurie, Și fără număr val de val te-mbie. O gură gata să sărut oricând, O arie din piept, de grații arsă, Mereu stârnit gâtlej și-ntruna bând, În inimă plăcut ți se revarsă. Și afle-și globu-ntreg pieirea, Hafiz, eu vreau cu tine doar Să mă întrec! Plăceri și-amar Nouă, frați gemeni, ni se dea! Ca ție, cheful și iubirea, Rămână viața și mândria mea. Cântare-n flăcări, sparge bolta-n două! Cu cât mai veche, ești cu-atât mai nouă. Traducere Ștefan Augustin Doinaș
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate