poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-08-17 | |
ca un urlet este viața
când te naști ești bătut și urli îți treci timpul plângând de ciudă, urlând de durere și întrebându-te: la ce bun Doamne? dar răspunsul nu îl capeți decât târziu mult prea târziu ca să mai aibă rost dar totuși îl primești, e ultimul lucru primit încotro Doamne? încotro de ce ne lași să urlăm la tine cu disperare când ne-ai putea lua la sănu-ți dulce ce altceva sunt vorbele când nu ai cui să le spui decât un urlet prelung, poticnit, în care se-împletesc și doruri și durere carpe diem m-am desfăcut, un pergament uscat încet mă descifrez chiar dac-am înserat mi-s literă și suflu ostenit sunt lacrimă și floare și zbor și răsărit în formă îndumnezeită m-a turnat sunt între alfa și omega încifrat în mine se ascunde-un infinit și-atât un infinitul ce se închide în mormânt cere-mi un braț și ți-l voi da, surâsul și îl vei avea cere-mi ce vrei eu nu-mi mai aparțin și pot să mă împart nu-mi cere sufletul să-ți vând și-apoi să văd că îl arunci pentru că viața-i ură și iubire și durere, nu-i simplu cuvânt…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate