viața, acest future de noapte ce ne-însoțește lipit de cotorul cărții
mâncând în tihnă oră după oră și zi și noapte deopotrivă
ne-îmbie sau ne sperie cu irizații de cerneală

sunt zile când simt c-alunec pe coaja cuvintelor
și literele îmi intră așchii în carne, rânind
și plin de coșmaruri e somnul ficțiunii

sunt nopți când ridic la cer cu aripi de cuvinte
privirile-mi îmbrățișează tot pământul
și fiecare idee apare clar desenată pe Calea Lactee

prin ochii mei universul trece dintr-o stare în alta, de la macro la micro