poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-01-24 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Nici o grea durere să nu-i cadă de pe fața stinsă, că prin soartă ea prin tragedii încet își poartă, desfăcut aproape, veștejit, un mănunchi de trăsături frumoase; rar, aievea unei chiparoase, un surâs îi cade ostenit. Și-ostenită, ea pășește blând, cu întinse mâini nevăzătoare, ce nimic nu mai ating, ușoare, – și în vorbe-nchipuie plăpând un destin anume, cum sunt toate, și simțirea-i din adânc i-o dă curând să țâșnească pe neașteptate: cum un țipăt piatra scoate – și apoi, bărbia înălțând, lasă vorbele-i să se reverse, lepădându-le; căci toate șterse sunt și nu cuprind întregul chin din avutu-i unic, de nespus, cel pe care, ca pe-o urnă, lin peste gloria-i îl ține sus și deasupra serilor ce curg. Traducere Mihail Nemeș
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate