poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-01-23 | |
sunt un soldat
care se încăpățânează să înainteze prin el, deși, uneori, drumurile se înfundă, ajung la răscruci de mine cu mine, de mine cu tine, iar uneori, când drumurile se închid cu totul, mă găsesc zidită ca Ana lui Manole și mă mai eliberez o dată. mai eliberez o teamă, o slăbiciune, un lanț. sunt un soldat care se încăpățânează să înainteze fără hărți, fără arme, chiar dacă viața mă mai aruncă în mijlocul unor bătălii, iar eu nu am nimic, decât o inimă pe care o bag la înaintare. și mor. mai moare o iubire, mai moare o încredere, mai moare o bucată adâncă din mine, mai mor niște vise, dar eu sunt un sodat și nu contează. ce dacă mai mor o dată? soldații se ridică din morminte, mai șterg o rană, mai șterg o moarte și merg mai departe. eu sunt așa cum spunea tata: un soldat neinstruit care are mai multe inimi de rezervă, din prea multă dragoste. care crede în drumuri nestrăbătute. uneori, ajung la luminișuri de mine cu tine, de mine cu mine și înțeleg de ce soldații stau mereu de veghe, nu dorm și nu bat pasul pe loc soldații duc lupte, mor și șterg răni!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate