Rotesc heruvimii horele pe gheață,
Iar meteori sparg țâncii tăi ștrengari,
Războaie albe, cu bulgării hoinari,
Zboară prin basmul rumenit la față.

Zidesc minuni, prea-nalte-aureole,
Necoapte litere pe fesuri se topesc,
Obraze tandre prin vise fulguiesc
Și-un zumzet copilandru alunecă-n viole.

Răsar topaze-unde din raze-'nțepenite,
Poveștile zbor lin pe fulgi de utopii,
Cuptoarele descântă miresme dezmorțite,

Când ochi cerești adună în cosmos pe copii.
Cu nimbii tinereții se zgribulesc sfințite,
Trei luni pe soclul iernii, pe-al stelelor câmpii!