nu ai vechime în zboruri
neomologate ți-s văzduhurile de carne prea tânăr ești
prizonier benevol între oglinzi ucigașe
doar accidental
mai vii spre mine cu privirea atârnată pe umăr
nu dai autograf de prezență nimănui
ție cu-atât mai puțin
strig
ithaca ulise
ithaca așteaptă să spinteci gura dragonului

cocoașa amintirii un rug cu flacără albă

stigmatele fugii rumenesc timpul prea larg dintre noi
poduri de ceață ne cresc în vârful buricelor

umplem alternativ sânii speranțelor cu fum uneori plângem

naște-mi un prunc fără tălpi
chiar de taci voi ști că gleznele tale refuză să fie
creanga pe care mărul coace ispite

chiar fără șarpe și țărmul putrezit în cal
troia sapă ruine
uitarea împletește corzile sângelui raiul devine lichid
cerul părăsește ca un transfug albastrul
mănânc vieți fără să număr
te mai strig odată
ithaca ulise

sfâșii pânza cu vulturi
suveica de oțel mi-a străpuns urzeala trupului

pe zidul dintre noi mucegăiește timpul