poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-09-26 | |
M-ai exilat într-un con de durere,
Ca un sihastru sunt între patru Pereți de stâncă, Sunt ca la un schit cu popi nebuni. Nu mă mai privi cu ochii aceștia mari, Cheile sunt la tine, Nu sunt altceva decât produsul tău, Atunci când smulgi inimi Și le arunci printre pietre M-ai exilat într-un con de umbră Dintr-o sinistră gară, fără călători, Seamănă cu gara unde mă așteptai, Știi, Sunt o umbră mai sensibilă la despărțiri, Mi-am amintit, Trenurile acelea circulă din nou, E un du-te vino frenetic de frunze, Ca la răspântia aia unde Ne-am sărutat acum o mie de ani. Apropo, Trenurile circulă din nou pe ruta aceea, Poți veni ca mai demult Cu margarete în păr, Într-un final mă găsești într-o groapă, Mai stau deocamdată Într-un con de disperare, Vezi totuși că e o stafie sub un felinar. Trimite-mi măcar un plic gol, O scrisoare nescrisă, O sărutare de aer, Dar te rog, Te rog în genunchi, Cu genunchii pe lespezi de piatră, Cu genunchii la gură, Trimite-mi-o în exil.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate