Și s-a făcut lumină.
Bezna din sufletul meu s-a risipit
și-am reușit să văd
pescărușul alb cu aripi de flăcări,
care ciugulește lacom
carne din inima mea
și ciocul lui înalță cântec
ce înțeapă zilele, lunile, anii,
deceniile,
chiar până și clipa
în care pescărușul muri,
atunci când inima mea
se îngropă toată în pântecele lui.
Și s-a făcut întuneric.