poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-08-30 | |
Când m-am născut, m-au îmbăiat în limba română,
și de-atunci în ea vreau să cânt, în ea vreau să mor; pot să-mi cânte orice cucuvelele, grangurii, din ea n-am să zbor. De când m-am născut, românește mi-au zâmbit și luna, și fetele care m-au iubit pe ascuns. Poate că mi-a surâs prea puțin soarta, dar a trăi în limba română mi-a fost îndeajuns. De-aceea, mă întristează mereu stricătorii de limbă, cei rușinați de propria țară, încuiații într-un limbaj minimal, rătăcitorii care până și limba (odată cu propria mamă) și-o uitară. N-ar fi înțelept să nu iubești și-alte limbi, măcar pentru-a ști cât e-a ta de frumoasă. Pleci de aici spre alte zări, duci dorul cu tine, iar dorul acela pretutindeni te-apasă. Iubești românește, tot astfel cum iarba își iubește țărâna; stejarul, umbra; gândul, cuvântul. Dacă vrei să dai un sens vieții, iubește limba română, îmbogățește-i zi de zi, ceas de ceas, adâncul și veșmântul! Poate fi o întâmplare că te-ai născut pe-acest pământ, dar, dacă el ți-a dat grai, tu dă-i suflet. Poți să colinzi peste mări și țări, limba asta te va urmări, mai ales când vei cădea, obosit de-atâta umblet. Chiar dacă soarele nu va răsări din nou pentru limba aceasta atât de-ncercată, tu nu uita s-o iubești cu fiori și să o lași fără pată!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate