Omule cu suflet bun
dări pe capul tău se pun,
vorbesc relele-n surdine
pe la cei flămânzi de tine,
unul cam țepos din schele
te împunge prin perdele,
altul își despică frunza
și-și plimbă pe lene buza.
Printre entități așteaptă
sfânta Vineri pe la poartă.
Îți cultivi în van gherghine
și îți coși viața-n suspine,
de cu ziuă până-n ziuă,
când se crapă-apoi de piuă,
rumenești stelele-n noapte
prin ursiri nepieptănate.
Eu îți spun bazme pierdute,
printre multe amănunte...
ochiul meu, cel teleleu,
se plimbă acum c-un zeu.
Frunză arsă-n clipă smulsă,
din dureri meteahnă plânsă.