poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-04-27 | |
Să mai rămânem o vreme aici...
uite, îmi țin pumnii strânși, așa cum vrei tu, cu semințele în ei, crâmpoțite, sunt vii și nu o să le dau încă drumul grădinile sunt năpădite pe aici de tot felul de duhuri chiar și când cireșii sunt roz foarte roz numai Duhul sfânt nu e nicăieri. poate nici pe noi, viitorii martori ai vântului de răsărit care ne alungă ușor dintre flori nu ne va apăra din noapte nimic noi, văratici și uzi atât de singuri și uzi pesemne regii din vechime se ascundeau și ei pe sub umbrare vegetale curgea peste tot o ploaie deasă, de vară. Pesemne fluturii o făceau și pe asta... Știai că fluturii sunt mai vechi decât orișice rege? că au apărut pe pământ înainte de regi? să nu mai credem în regate, ci doar în ploaia aceasta care ustură și în semințe să credem. nu în câini care urlă pustiul. demult peste Persia se întindea un regat mare Peste India Peste Egipt ele au apus de mult, au rămas însă pe pământ florile trandafirului cu fluturele aplecat peste ele. O să arunc acum semințele acestea la întâmplare să vedem unde cad.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate