- deschide-i gura și ține-i limba,
auzeam ca prin vis sunetul metalic al unui instrument
special, doctorul schimba priviri cu lumea din jur:
- unde-l putem duce să respire aer curat,
având în vedere că a refuzat invitația preotului?
- alt loc nu există, veni răspunsul ironic,
de-aici și până la sfârșitul zilelor
totul aparține bisericii.

în lumina licuricilor atrași de apusul
ce deschisese flori sângerii,
luna apăruse cu pete de diferite mărimi -
lipitori puse să scoată la suprafață influențele negative,
ascunse cu grijă în miezul ei glaciar,
groparul scuipă la copitele cailor,
aruncă două-trei lopeți de pământ:
- să nu se înmulțească bacteriile, rânji cu toată asprimea adunată
de-a lungul zecilor de munți de praf pe care-i înghițise
în timp
cu dinții din față lipsă.

pentru că nu aveai nimic mai bun de făcut sau poate
pentru că nu te puteai opune unui om care eram, care sunt și părea
să aibă un ideal în viață,
mi-ai luat trupul din ghearele morții,
cu un cuțit
ai tăiat o curelușă de lângă coaste
și-ai aruncat-o în focul ce urlase trei nopți între pietrele scoase din râu:
- asta-i vipera ce-și făcuse cuibul în tine, când vor da colții,
o să-i omorâm și odrasla, zi mersi că e doar una.

atingerea arzătoare a iubirii
mi-a lăsat o urmă închisă la culoare, dureroasă la pipăit,
lumina dimineții pândea cu umerii strânși -
pasăre de pradă
cu penele învelite în umezeala blândă
a unei primăveri aducătoare de ciumă.