singurătatea și tăcerea sunt țărmurile unei albii curgătoare
ce-n revărsarea ei dincolo de închipuire, dincolo de orizont și de visare
aduce inima să soarbe adâncul de neînțeles
și să-l prefacă în sâmburi de lumină

între singurătate și tăcere nu există sfârșit și oglindiri efemere
moartea-i o rază ce prelungește viața
ca o revărsare a ființei peste holdele limpezi
în care lumea se scaldă în propria matcă