poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-03 | |
și dintr-odată ne amintim cum oamenii
dorm singuri acasă. cineva a uitat să îi învelească. acum sunt bolnavi iar în mintea lor s-a îngropat o turmă de cerbi care cândva au păscut liniștiți , într-o pădure de conifere, din norvegia. în spectactolul live nimeni nu vine pregătit, nimeni nu este regizorul. doar căutarea ne strânge de gât, până ne sugrumă glasurile. așa au murit și cerbii, iar coarnele lor ne-au ieșit prin piele. în transmisiune directă am așteptat mereu regizorul de imagine să dea drumul semnalului. poate oamenii au fost tot timpul singuri și caută încă the human emotions. în acest format ne-am amintit ultima dată când am privit peste dealuri, căutând orașul și piața sa centrală aglomerată. soarele care își întinde roba portocalie atât de vie peste atmosferă. și am mers până aproape, cât mai aproape. dar dincolo, marginile pământului sunt încă acoperite cu zăpadă chimică. încă nu se poate coborî se respiră greu, în cămăsile de forță, se respiră cu putere. iar trupurile noastre stau întinse la soare, pe sârme până se usucă. până emisiunea se termină. iar regizorul strigă /cut. fără niciun fel de emoție.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate