în dans, lumina-n lumânare-i mută
vorbind în gânduri doar; cu vise plouă
în inimile-n rugă amândouă
spre lumea cea de mulți ce-i necrezută.

e-n zori și nu avem în plete rouă
m-alin cu vorba ta, în foi căzută
și-mi pari himeră,-n umbra-ți nevăzută
ori poate-ai început o cale nouă.

gonind pe pajiști fără rațiune
eram în șa pe tristul inorog
venind spre tine, minți să mi s-adune.

uitări de sine-n carnea ta mi-arog,
ca de Hristos ți-e-n duh dimensiune
iar al tău sânge fierbe-n mine, drog.